Refracția Oculară și Adaptarea Lentilelor de Contact moi Dr. Ana-Maria Mănescu Medic specialist oftalmolog – Clinica Oftalmestet Dr. Ionuț Costache Consultant profesional Bausch + Lomb Vision Care București, 22.03.2014 CONFIDENTIAL [1] Refracţia clinică Refracția clinică acea parte a unui examen oftalmologic care determină starea de refracţie a ochilor Stări refractive: emetropia ametropia miopia hipermetropia astigmatismul [2] Refracţia clinică Presbiopia – Acomodare insuficientă pentru o vedere clară, confortabilă la aproape. – Pacienții prezbiți au nevoie de o "adiție la aproape" – un plus suplimentar (pozitiv) de putere pentru lentila la lucrul la aproape. – Debutul prezbiopiei: de obicei intre 40-50 de ani. – Variaţii individuale în debutul prezbiopiei: variaţie fiziologică distanța de lucru viciul de refracţie la distanţă diametrul pupilar cerinţele individuale [3] Refracţia clinică [4] Tipuri de vicii de refracţie Emetropia Ametropia Refractivă Presbiopia Axială Combinată Miopia Raza paralelă incidentă este focalizată în faţa retinei Hipermetropia Raza paralelă incidentă este focalizată în spatele retinei Astigmatism Liniile focale şi cercul celei mai mici confuzii [5] Refracţia clinică Accesorii Ramă de probă Ocluzor - riglă Lentile Ocluzor Riglă lentile Cilindru Jackson Flipper Halberg [6] Utilizarea ramei de probă Măsurați distanţa pupilară (PD) Reglaţi PD de pe rama de probă în funcție de ceea ce are pacientul. – În unele cazuri poate fi necesar să se măsoare şi să se stabilească jumătate din DP (monocular DP). Extindeți brațele ramei și slăbiți șaua nazală Poziţionaţi rama de probă în mod corespunzător pe faţa pacientului. Puneți rama de probă astfel încât aceasta să stea ferm pe nasul pacientului. Scurtaţi brațele ramei pentru a se potrivi pe faţa pacientului perfect, dar să nu fie prea strânsă. [7] Foropter-ul [8] Cilindru încrucişat Jackson Axa pozitivă Axa negativă Mâner JCC pentru fororpter Axa pozitivă JCC pentru rama de probă Axa negativă Mâner [9] Ametropiile: Axiale şi Refractive Lungime standard Lungime standard Refractivă MIOPIA Axială Refractivă HiPERMETROPIA Axială [ 10 ] Refracţia clinică Refracţia obiectivă: retinoscopia (skiascopia) astigmometria (Javal) oftalmoscopia autorefractometria Refracţia subiectivă [ 11 ] Autorefractometria [ 12 ] Autorefractometria Avantaje Metodă obiectivă Mult mai uşor de învătat şi efectuat comparativ cu retinoscopia Dezavantaje Dificil de controlat acomodaţia pacientului Uneori nu chiar atât de exactă Costul mai ridicat al echipamentelor [ 13 ] Autorefractometria - exemple [ 14 ] Refracţia subiectivă [ 15 ] Refracţia subiectivă 1. Vederea actuală. 2. Punctul de plecare. 3. Estimarea refracţiei. 4. Găsirea celei mai bune corecţii sferice. 5. Evaluarea astigmatismului. 6. Corecţia optimă monoculară. 7. Echilibrul binocular. 8. Corecţia optimă binoculară. 9. Determinarea corecţiei pentru aproape. 10. Prescripţia finală . [ 16 ] Refracţia subiectivă Datele minime ale unei prescripţii Nume: .................... Data: ...................................... OD +1.25 DSF –0.75DC x 175 (AV c.c. = OS +1.75DSF –0.50DC x 10 (AV c.c. = ) DP 63 mm Adiţie +1.75 (R & L) Adiţie pentru intermediar: +1.00 (R & L) Diagnostic: Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general ) (2) Corecţie monofocală pentru orele de muzică [ 17 ] Prescrisă de…………………………………………… Refracţia subiectivă [ 18 ] AV înaintea refracţiei Acuitatea vizuală (AV) Înainte de a începe refracţia “subiectivă”, examinatorul ar trebui să ştie: AV a pacientului atât la distanţă şi cât la aproape, fără corecţie AV cu corecţia actuală - ochelari / lentile de contact (dacă este cazul). Refracția măsurată obiectiv (retinoscopie sau autorefractometrie) [ 19 ] Comunicarea cu pacientul Este esenţial ca pacientul să înţeleagă exact ceea ce este necesar de fiecare dată când se pune o întrebare. [ 20 ] Instruirea pacientului Examinatorul trebuie să fie foarte explicit, cerând pacientului să se uite la un anumit rând de litere pe optotip (de obicei aproape de nivelul acuității actuale). [ 21 ] Punctul de plecare pentru refracţia subiectivă Poate fi: – Rezultatul retinoscopiei – Rezultatul autorefractometriei – Corecţia actuală – O prescripţie anterioară – Fără corecţie (vederea naturală) [ 22 ] Găsirea celei mai bune corecţii sferice: Miopia +1. 50DS –1.50DS Blur circle diameter 1. În ochiul miop necorectat, razele paralele de lumină (de la un obiect depărtat) se întâlnesc într-un punct în faţa retinei. Razele răspândite formează un cerc neclar pe retină. 2. Punerea unei lentile pozitive în fața ochiului aduce punctul de focalizare mai aproape de cornee și mai departe de retină, făcând cercul neclar mai mare. 3. Cu lentila negativă focalizarea luminii se face mai aproape de retină. Cercul neclar este mai mic şi obiectul apare mai clar decât in cazul lipsei lentilelor sau în cazul lentilelor pozitive. [ 23 ] Găsirea celei mai bune corecţii sferice: Miopia –3.00DS –3.00DS –2.25DS 4. Corecţie optimă. Lentila corectă focalizează lumina exact pe retină, formând cea mai clară imagine. 5. Supracorecţia. Creşterea puterii negative împinge focalizarea dincolo de retină. Un pacient ne-prezbit poate compensa prin creşterea puterii pozitive a lentilei cristalinului. Razele de lumină nu trec prin globul ocular , ci formează un cerc neclar pe retină. Imaginea apare din nou neclară. 6. Un ochi care poate acomoda poate compensa supracorecția negativă prin creşterea puterii cristalinului. Astfel, la pacienţii mai tineri există întotdeauna o serie cu "cele mai bune sfere", între care există o diferență mică de claritate a vederii. Puterea cea mai puțin negativă (sau cea mai pozitivă) este folosită ca cea mai bună sferă. [ 24 ] Prescripția finală în miopie Miopii de obicei insistă să aibă maximum de AV. Supra-corecția este de evitat. Unii miopi citesc mai confortabil fără ochelarii de distanță. Prescrierea ochelarilor progresivi/multi-focali la miopi: 1.Ușurează saltul de focalizare de la distanță la aproape (dependent de relația acomodație/convergență) 2. Controlul miopiei [ 25 ] Hipermetropia nu este doar opusul miopiei Hipermetropia totală = hipermetropia manifestă + hipermetropia latentă Unii hipermetropi latenți nu îşi pot relaxa toată acomodaţia Hipermetropia latentă poate simula prezbiopia Pseudo-miopi: emetropi sau hipermetropi care folosesc excesiv acomodarea și pretind că sunt miopi Hipermetropia necorectată poate interfera cu coordonarea binoculară Hipermetropia necorectată poate duce la esotropia de refracţie Hipermetropii suferă frecvent de acomodaţie instabilă [ 26 ] Găsirea celei mai bune corecţii sferice: Hipermetropia +1.25DS 1. La ochiul hipermetrop necorectat (şi neacomodat) razele paralele de lumină de la un obiect îndepărtat se întâlnesc într-un punct care se află în spatele retinei. Lumina este interceptată de straturile globului ocular şi formează un cerc neclar pe retină. 2. Cu o lentilă negativă de –1.25DS (0.1 sau mai rău) punctul de focalizare o să fie mai în spate şi cercul neclar este mai mare (cu excepţia cazului în care ochiul acomodează). Imaginea apare mai înceţoşată. 3. În această diagramă o lentilă de +1.25DS a adus punctul de focalizare mai aproape. Razele sunt focalizate la nivelul retinei, oferind o mai bună imagine, dar în acest stadiu nu se știe dacă acest lucru s-a realizat cu ajutorul acomodării. [ 27 ] Găsirea celei mai bune corecţii sferice: Hipermetropia 4. +2.00DS. (5/5) Focalizare pe retină. Pacientul probabil că încă acomodează. 5. +2.50DS. (5/5) Focalizare pe retină. Pacientul probabil că încă acomodează. 6. +2.75DS. (6/7.5) Acomodaţia nu mai există. Focalizarea este acum în faţa retinei, formând un cerc neclar pe retină și o imagine neclară. Cea mai bună corecţie este cea de la pasul 5. [ 28 ] Prescripția finală în hipermetropie Puterea corecției depinde de •Istoricul pacientului; •Amplitudinea acomodativă; •Relația Acomodație/Convergență; Mulți hipermetropi nu acceptă corecție totală. 1.00D de subcorecție este de obicei tolerată. Dacă vederea la distanță nu încurcă, prescripția pentru distanță se poate recomanda pentru utilizare la aproape/calculator. Se recomandă corecția optimă a hipermetropiei la copii pentru a preveni strabismul, ambliopia... [ 29 ] Astigmatismul –3D 63D -1D 61D (a) Puterea pe meridianele principale (lungimea axială 60D) Linia focală orizontală (anterior) Către cornee (b) Starea refractivă de-a lungul meridianelor principale Linia focală verticală (posterior) Către retină Cercul celei mai mici confuzii (c) Formarea imaginii în ochiul astigmat a unui obiect punctiform [ 30 ] Imaginea in astigmatismul miopic (a) No lens Astigmatism miopic compus (d) –3.00DS Astigmatism hipermetropic simplu (b) –1.00DS Astigmatism miopic simplu (c) –2.00DS Astigmatism mixt (e) –4.00DS Astigmatism hipermetropic compus [ 31 ] Imaginea in astigmatismul hipermetropic Rx: +3.00/–2.00x180 Astigmatism hipermetropic compus Imaginea retiniană a unui punct 59D Image of Astigmatism miopic simplu E 57D (1) Puterea de-a lungul meridianelor principale (lungime axială 60D) (a) Fără lentilă (D) +3.00DS +1D +3D (b) +1.00DS Astigmatism hipermetropic simplu (E) +4.00DS (2) Starea refractivă de-a lungul meridianelor principale Astigmatism miopic compus (C) +2.00DS Efectele sferei în astigmatismul hipermetropic compus Astigmatism mixt [ 32 ] Cea mai bună corecție sferică în astigmatism Cea mai bună corecţie sferică plasează cercul celei mai mici confuzii pe retină Examinatorul trebuie să facă diferenţa între “mai clar” şi “mai uşor de citit” O imagine în care unele contururi sunt focalizate mai bine ar putea fi numită "mai clară" decât una în care toate contururile sunt la fel de neclare Literele vor apărea "mai uşor de citit", în cazul în care cercul celei mai mici confuzii este pe retină mai degrabă decât una dintre liniile focale La unii pacienti “cea mai bună corecţie sferică” nu poate fi uşor de stabilit datorită acomodaţiei active [ 33 ] Când măsurăm/corectăm astigmatismul Odată ce cunoaştem cea mai buna sferă poate începe măsurarea astigmatismului. vederea este de 5/5 sau mai bună poate exista un astigmatism foarte mic sau nu este deloc. Dacă Astigmatismul mic nu ar trebui să fie ignorat; acesta poate provoca astenopie comparativ cu alte erori mai mari. Determinarea astigmatismului se poate face cu: –Autorefractometrie –Skiascopie [ 34 ] Supra-corecţia Supra-corecţia: refracţia în timp ce pacientul poartă ochelarii săi actuali sau cei propuși. Când se face o "supra-corecţie": 1. Erori mari de refracție. 2. Adaptarea lentilelor de contact. 3. La copii mici. [ 35 ] Supra-corecţia Orice tehnică poate fi utilizată. Utilă pentru rafinarea corecţiei finale 1. Se poate efectua cu un flipper, peste ochelarii pacientului. 2. Dacă este făcută cu un foropter/rama de probă: -Adăugarea directă a sferelor. -Adăugarea directă a cilindrilor dacă axele sunt paralele. -Calcul matematic pentru cilindrii oblici încrucișați. [ 36 ] Refracţia monoculară, acomodaţia, echilibru binocular Acomodaţia este legată de convergenţă. •Supracorecţia indusă de lentilele negative stimulează convergenţa •Vederea monoculară: •Acomodaţia poate varia fără să cauzeze diplopie. •Vederea binoculară: •Reflexul de fuziune inhibă modificările din cadrul acomodaţiei. •Acomodaţia este mai stabilă în condiţiile vederii binoculare. [ 37 ] Echilibru binocular După corecția astigmatismului și stabilirea echilibrului binocular: 1. Cu corecția finală în rama de probă, măsurați vederea binoculară. 2. Adăugați binocular +0.25DS. Dacă AV se îmbunătățește sau rămâne la fel, continuați să adăugați +0.25DS până la maximul tolerat binocular. 3.Dacă +0.25DS scade AV adăugați binocular –0.25DS pentru a găsi cel mai mic minus (sau cel mai mare plus) care oferă acuitatea vizuală optimă. Există și excepții care confirmă regula. [ 38 ] Anisometropia și aniseikonia Anisometropia: Diferență mai mare de 2 dioptrii între cei 2 ochi. Poate fi în unul sau toate meridianele. Necorectarea anisometropiei la copii poate duce la •Ambliopie; •Absența vederii binoculare Problemele corecției anisometropiei cu ochelari •Imaginile retiniene sunt de mărimi diferite; •Efecte prismatice diferite. Aniseikonia: diferența de mărime sau formă a imaginii retiniene între cei 2 ochi •Dacă e mare: dificultăți în vederea binoculară: diplopia, strabism, ambliopia. •Dacă e mică: distorsiuni ale vederii în spațiu: dezorientare, amețeli, disconfort. [ 39 ] Managementul Anisometropiei Corecție totală și reevaluare peste 4-6 săptămâni privind adaptarea •Modificarea corecției Reducerea puterii ochiului mai ametrop •Modificarea distanței vertex. •Modificarea puterii și grosimii lentilelor. •Lentilele de contact, chirurgia refractiva și IOLs reduc sau elimină efectul prismatic dar nu elimină neapărat și aniseiconia. •Copii tolerează corecții în ochelar și mai mari de 2 dioptrii, comparativ cu adulții [ 40 ] Determinarea adiției - nevoia de corecție la aproape [ 41 ] Echipament minim necesar pentru determinarea adiției Ramă de probă Optotip de aproape Optotip atașat la foropter Trusă de lentile [ 42 ] Determinarea adiției - nevoia de corecție la aproape Diverse metode: 1. În funcție de vârsta pacientului. 2. Jumătate din amplitudinea acomodativă. 3. Adăugarea graduală de plus / reducerea minusului. [ 43 ] Adiția în funcție de vârstă Varsta Aditia pentru aproape 40 0,5DS 42 0,75DS 45 1DS 50 1,5DS 55 2DS 60 2,5DS Pacient cu PFK 2,5DS [ 44 ] Refracţia subiectivă Datele minime ale unei prescripţii Nume: .................... Data: ...................................... OD +1.25 DSF –0.75DC x 175 (AV c.c. = OS +1.75DSF –0.50DC x 10 (AV c.c. = ) DP 63 mm Adiţie +1.75 (R & L) Adiţie pentru intermediar: +1.00 (R & L) Diagnostic: Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general ) (2) Corecţie monofocală pentru orele de muzică [ 45 ] Prescrisă de…………………………………………… Intrebari CONFIDENTIAL [ 46 ] Refracția Oculară și Adaptarea Lentilelor de Contact moi Dr.Ana-Maria Mănescu București, 22.03.2014 CONFIDENTIAL [ 47 ] Cum sa adaptam cu succes LC moi? ADAPTAREA LC MOI provocare, ce necesita putin efort in combinatie cu deprinderi dobandite prin practica [ 48 ] Cum sa adaptam cu succes? Identificarea pacientilor pentru portul LC moi Evaluarea purtatorilor sau a noilor purtatori Monitorizarea, re-examinarea, instruirea purtatorilor Schimb de informatii intre prescriptori Informarea si educarea (viitorilor) purtatori de LC [ 49 ] Istoricul LC moi Pacientul vine la cabinet pentru imbunatatirea AV Statisticile: peste 50% din populatia globului utilizeaza un mijloc de corectie a viciilor de refractie Istoricul natural al presbiopiei emite ipoteza: orice persoana peste varsta de 40-45 ani = corectie optica LC au fost introduse in urma cu peste 100 de ani cu rol de neutralizare a erorile refractive - astazi au aplicatii clinice variate [ 50 ] Istoricul LC moi Sfarsitul anilor ‘30 – primele LC sclerale din sticla 1940 – LC din plastic dur PMMA (polymetylmethacrylate) 1950 – Otto Wichterle inventeaza LC din hidrogel HEMA (hidroxyetylmethacrylate) 1970 – Bausch & Lomb obtine autorizatia de a produce primele LC din hidrogel 1999 – introducerea LC din silicon-hidrogel [ 51 ] Istoricul LC moi SUA – aproximativ 30 mil. purtatori de LC Global – aproximativ 75 mil. purtatori de LC* aprox. 80% dintre acestia sunt purtatori de LC moi din hidrogel* aprox. 30% dintre acestia sunt purtatori de LC moi de o zi (de unica folosinta)* *Sursa: The Optician, Contact Lens Spectrum [ 52 ] Consideratii generale LC nu trebuie sa fie sperietori pentru prescriptori! De obicei, o complicatie usoara aparuta la un purtator se rezolva prin scoaterea lentilei de pe ochi (disconfort, alergii locale minore) Complicatiile majore, din categoria infectiilor microbiene corneene, neovascularizatia, sunt rare Incidenta infectiilor microbiene este de 1/1000/an Dormitul cu LC poate creste prevalenta si severitatea complicatiilor [ 53 ] Indicatii pentru LC moi I. Indicatii de prescriere: A. Corectie optica B. Indicatii terapeutice C. Efect cosmetic [ 54 ] Indicatii pentru LC moi A. Corectia optica LC imbunatatesc functia vizuala prin neutralizarea ametropiei si minimizarea distorsiunilor, in special la cei cu erori refractive mari Miopii beneficiaza de o marire mai buna fata de ochelari - reversul e valabil pentru hipermetropie, afakie Campul vizual este largit Efectele prismatice sunt reduse sau chiar eliminate in cazul anizometropiei, anizeiconiei [ 55 ] Indicatii pentru LC moi B. Indicatii terapeutice pentru corectia afakiei si a tulburarilor vederii binoculare (esotropia acomodativa si excesele de convergenta) pansament cornean cu rol de protectie mecanica a corneei, pentru ameliorarea durerii in diverse afectiuni ale polului anterior sau postchirurgical ocluzor in tratamentul ambliopiei si a diplopiei [ 56 ] Indicatii pentru LC moi C. Rol cosmetic efect psihologic foarte bun, fiind invizibile la purtare utilizate pentru schimbarea sau nuantarea culorii ochilor, cu sau fara corectia erorilor de refractie LC opace sunt folosite cu rol prostetic, pentru mascarea cicatricilor corneene sau ale irisului, prin pupile artificiale, sau tratamentul aniridiei [ 57 ] Precautii II. Precautii / limitari la prescrierea LC moi: A. Factori oculari/Considerente oculare B. Factori sistemici C. Purtatori non-complianti - Orice viitor purtator LC cu risc crescut al infectiilor/inflamatiilor oculare, va trebui informat despre riscuri si va trebui sa isi dea acordul scris cu privire la prescrierea de LC [ 58 ] Precautii A. Considerente oculare ! atentie la pacientii cu diverse afectiuni ale segmentului anterior ocular, infectii, inflamatii sau simptome severe de ochi uscat risc crescut de complicatii (neovascularizatie si infectii) ! atentie in cazul pacientilor cu vedere monoculara pentru a nu afecta ochiul integru [ 59 ] Precautii A. Considerente oculare Afectiuni ale segmentului anterior si anexelor oculare: - blefarita severa, entropion/ectropion, tulburari conjunctivale, keratita neurotrofica, dacriocistita, salazion Simptome severe de ochi uscat: - posibil asociate cu sindr. Sjögren secundar artritei reumatoide, lupus sau afectiunilor tiroidiene Acnee rozacee, dermatita atopica [ 60 ] Precautii A. Considerente oculare Atentie la pacientii care lucreaza in medii cu praf, aer uscat/aer conditionat recomandare ochelari de protectie prescrierea de lacrimi artificiale Filmul lacrimal anormal (insuficient cantitativ, slab calitativ) scade purtarea cu succes si asimptomatica a LC sa se tina cont de motivatia pacientului si a altor indicatii pentru portul LC prescrierea de lacrimi artificiale [ 61 ] Precautii B. Factori sistemici ! precautie la pacientii aflati in imposibilitatea de a manevra LC, de a le intretine sau celor care nu pot fi monitorizati/supravegheati de personal specializat (pacienti cu epilepsie, boli psihice) ! NU se recomanda LC pacientilor imunosupresati (SIDA), celor cu artrita reumatoida, diabet – secretie lacrimala insuficienta si risc crescut pt. neovascularizatie si infectii [ 62 ] Precautii C. Pacienti non-complianti ! evitam prescrirea de LC datorita riscului crescut pentru complicatii severe: pacientilor cunoscuti / suspectati de a nu fi complianti regimului de purtare si intretinere a LC pacientilor cu igiena personala precara [ 63 ] Cum sa adaptam cu succes LC moi? EXAMINAREA PACIENTILOR SI PRESCRIEREA LC [ 64 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi Adaptarea LC moi = foarte usoara si la indemana oricarui prescriptor dupa putina pratica Important: o adaptare nepotrivita disconfort, intreruperea purtarii si poate cauza modificari ale fiziologiei oculare Prescrierea LC moi = selectarea celui mai bun material, dimensiuni si modalitate de purtare care sa se potriveasca caracteristicilor oculare si nevoilor pacientului [ 65 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Istoricul pacientului: antecedentele personale si familiale patologice, diferitele afectiuni oculare si sistemice, eventuale tratamente efectuate (hormoni, preparate cortizonice, vaccinari etc) varsta, stilul de viata, ocupatia ۩ Informarea pacientului: evaluarea motivatiei la portul de LC si gradul de instruire [ 66 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Examenul oftalmologic: refractometrie obiectiva examenul acuitatii vizuale – stabilirea corectiei optime corectia valorilor obtinute in raport cu distanta vertex, la peste +/-4 dioptrii (tabel conversie) biomicroscopia alte examinari: +/- keratometrie, evaluarea cantitativa si calitativa a filmului lacrimal (test Schirmer, BUT ) [ 67 ] [ 68 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi [ 69 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Examenul oftalmologic: Biomicroscopia - cea mai importanta procedura preliminara examinarea de ansamblu: pleoape, conjuctiva, limb sclero-cornean, cornee examinarea corneei cu marire si fanta ingusta examinarea cu fluoresceina – BUT si a integritatii corneei si conjunctivei [ 70 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Examenul oftalmologic: Biomicroscopia Structura implicata Gene Marginea pleoapelor Conjunctiva palpebrala Conjunctiva bulbara Limbul sclero-cornean Corneea Semne/simptome Indicatii Blefarita Entropion/ectropion Rezolvare si apoi prescrierea LC; interventie chirurgicala Disfunctii ale glandelor meibomiene Salazion Rezolvare si apoi prescrierea LC Hiperemie Foliculi/papile Identificarea cauzei – tratament In functie de severitate – LC de unica folosinta (daily disposables) Hiperemie Pinguecula, pterigiom Identificarea cauzei – tratament Nu se recomanda LC Neovascularizatie LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H) Pete Opacifiere Edem Identificarea cauzei LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H) Monitorizare [ 71 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Proba cu LC moi selectia lentilei de proba dependenta de: istoricul pacientului, starea generala, starea sanatatii oculare ocupatie, hobby-uri, activitati sportive nevoia de corectie daca a mai purtat anterior LC (tip, mod de purtare) particularitati individuale (anatomie locala) [ 72 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Proba cu LC moi keratometria, acolo unde e posibila, are rol orientativ pentru stabilirea razei de curbura a LC diametrul pupilar = rol important la adaptarea lentilelor multifocale/bifocale si a celor cosmetice [ 73 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Proba cu LC moi Selectia LC si insertia Evaluarea initiala si adaptarea Reevaluare (1-2 minute) Perioada de acomodare (5-15 minute) Raspunsul subiectiv – vedere si confort Adaptare buna/slaba - Evaluarea la biomicroscop: Centrare Acoperire corneana integrala Mobilitate (dupa clipit ) Push-up test (pana la 0.5 mm) Testarea AV [ 74 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Proba cu LC moi [ 75 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Proba cu LC moi [ 76 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Factori care influenteaza adaptarea: parametrii lentilei factori locali [ 77 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi Parametrii lentilei Raza de curbura: • RC mare – mobilitate crescuta a lentilei • posibil cu o RC mai mica = centrarea LC (valabil si reciproca) Diametrul lentilei centrare si mobilitate Marginea lentilei confort la clipire [ 78 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi Factori locali Curbura si diametrul cornean Anatomia pleoapelor – presiunea asupra lentilei Filmul lacrimal Sensibilitatea pacientului [ 79 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi Evaluare Rezultate Abaterea de la normal Cauze posibile Indicatii Confort Lentila confortabila (›7/10) - Disconfort la purtare - Corp strain - Senzatie de disconfort la - Lentila prea groasa clipit - Centrare deficitara - Lentila prea larga - Margine nepotrivita - Scoatem, curatam si reinseram LC - Alegem LC mai subtire - Alegem LC mai stransa - Se impune alt design de LC Vedere Clara si stabila - Vedere incetosata - Vedere variabila dupa clipit - Dioptrie necorespunzatoare - LC prea larga - Verificam puterea dioptrica - Alegem LC mai stransa Centrare - Acoperire completa a corneei (depasire limb cu 12mm) - LC centrata in orice directie a privirii - Suprapunere cu mai mult de 2mm - Expunerea corneei - Descentrare la privitul in extreme - LC prea mare/mica - LC prea larga - Pleoape prea stranse - Alegem un diametru mai mic/mai mare - Alegem LC mai stransa - Alegem LC mai subtire [ 80 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi Evaluare Contact cu pleoapele Rezultate Indicatii - Margini ingrosate = LC dislocata la clipire - Indentatii conjunctivale - LC prea larga/stransa - Design periferic nepotrivit - Alegem LC mai stransa - Alegem alt design LC - Alegem alt tip de LC 0.2 – 0.4 mm - Mai putin de 0.2 mm - Mai mult de 0.4 mm - LC stransa - Film lacrimal hipoton - LC prea larga - Lacrimare excesiva - Disconfort - Incercam alt design /material de LC - Posibil corp strain - Vedem acomodarea – impunem timp mai lung - Verificam confortul Revenire lina a lentilei - Rezistenta la mobilizare - Deplasare excesiva si revenire haotica - LC prea stransa - Filmul lacrimal - Disconfort - Alegem LC mai larga - Alegem alt material LC - Posibil corp strain -Vedem acomodarea – impunem timp mai lung - Verificam confortul (la privirea inainte) Testul Pushup Cauze posibile - Contact fin - Confort bun la clipit (marginea LC) Mobilitate la clipit Abaterea de la normal [ 81 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare: nu apar de obicei pe parcursul examinarii/probei, mai degraba dupa o perioada de purtare in majoritatea cazurilor prin trauma mecanica provocata de LC importanta monitorizarii purtatorilor – evaluarea raspunsului fiziologic [ 82 ] Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi ۩ Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare: SEALs-leziuni arcuate epiteliale superioare = trauma mecanica datorita LC inflexibile, prea groase CGP-conjunctivita giganto-papilara reactie alergica a conjunctivei palpebrale superioare [ 83 ] Monitorizarea purtatorilor LC moi: – adaptarea initiala – re-evaluare la 1 saptamana – la 1 luna – la 3 luni – 1 data la 6 luni [ 84 ] Concluzii Adaptarea cu succes a LC moi : istoricul pacientului o serie de factori locali parametrii LC experienta prescriptorului selectarea celui mai bun material, dimensiuni LC alegerea modalitatii de purtare adecvata ochiului si nevoilor pacientului informarea si instruirea pacientului [ 85 ] Intrebari CONFIDENTIAL [ 86 ]
© Copyright 2025